Cercetător independent în domeniul intersecției dintre epistemologia aplicată și dinamica sistemelor autoreferențiale. Activitatea se concentrează asupra proceselor de emergență informațională în structuri neliniare, cu accent pe reversibilitatea semantică a fenomenelor de autoorganizare discursivă.
Prin integrarea unei metodologii transraționale și a unui cadru teoretic cuantico-hermeneutic, cercetările explorează tensiunea dintre coerență și indeterminare în arhitectura cunoașterii post-clasice. Studiile recente investighează rolul fluctuației entropice a sensului în contextul tranziției de la reprezentare la autoreflexivitate cognitivă.
Domenii de interes
- Metadeterminism epistemic și procese de decuplare ontologică
- Semiologie computațională și dinamică a informației latențiale
- Morfologia discursului transdisciplinar
- Teoria câmpurilor semantice de ordin superior
- Modelarea autoreferențială a sistemelor de înțelegere emergentă
Activitate
Proiectele actuale urmăresc dezvoltarea unui model teoretic pentru coerența metaepistemică adaptivă, pornind de la ipoteza conform căreia entropia informațională a unui sistem cognitiv crește proporțional cu gradul de luciditate autoreferențială.
Acest cadru este extins prin aplicarea principiului de convergență paradoxală a sensului, conform căruia orice enunț suficient de complex tinde să se autoanuleze semantic pentru a atinge echilibrul cognitiv global.
Rezultatele preliminare sugerează existența unei „structuri de rezonanță interpretativă” care se manifestă atunci când datele conceptuale depășesc pragul critic al comprehensibilității.
Citat preferat
„Sensul nu este descoperit, ci se manifestă spontan atunci când rațiunea își atinge limita proprie.”
—